Îmi cer iertare!

Îmi cer iertare pentru că nu am putut să aduc suficiente bucurii cât aș fi dorit.

Îmi cer iertare că nu sunt zână sau peștișor de aur ca să îndeplinesc dorințele celor dragi mie și nu numai.

Îmi cer iertare că nu am uitat atunci când am iertat.

Îmi cer iertare pentru ceea ce nu am putut să fiu, chiar dacă aș fi vrut.

Îmi cer iertare pentru că nu sunt ceea ce vor alții să fiu.

Îmi cer iertare pentru atunci când fără să vreau am spus la nervi ceea ce nu simțeam.

Îmi cer iertare că nu pot să iubesc pe toată lumea, așa cum nu toți mă iubesc pe mine.

Îmi cer iertare dacă vorbele nu au exprimat pe de-a întregul ceea ce simțeam cu adevărat.

Îmi cer iertare dacă am dezamăgit, dar poate nu am putut mai mult.

Îmi cer iertare dacă reușitele mele au însemnat întristarea unora.

Îmi cer iertare că îndrăznesc să aștern gânduri, doar cu suflet, fără cenzură.

Îmi cer iertare pentru că trebuie să o fac, la cumpăna dintre ani.

Nu știu dacă voi fi iertată, ceea ce sper este să nu repet greșelile față de mine, față de alții și să îndrept tot ceea ce am vrut să fie altfel și nu a fost. Nu trăiesc pentru a fi iertată, pentru că unii nu știu ierta. Trăiesc pentru a fi un om cu suflet curat și pentru a face bine. Atât cât sunt puterile mele și atât cât este priceperea mea.

Și da, sunt doar un om, plin de defecte, plin de remușcări, uneori obositoare, dar sunt un om. Și dincolo de vorbe, rămân faptele, așa cum am spus-o de zeci de ori.

Sunt multe cele pe care mi le-aș dori pentru mine altfel, dar unele nu se mai pot schimba.

Începutul de an, mă încurajează să mă gândesc că pot schimba ceea ce ar fi trebuit schimbat demult, că pot păstra ceea ce a fost și este bun, că-mi pot pune dorințe cu ceea ce aș vrea să se împlinească în noul an.

Nu, niciodată un sfârșit nu înseamnă final. Ciclic totul se repetă într-o formă sau alta, dar ceea ce diferă este percepția și înțelegerea a ceea ce se întâmplă, pe măsura trecerii timpului. Esența rămâne aceeași. Pentru că se spune că devenim mai înțelepți în trecerea anilor, că devenim altfel și că privim cu înțelepciune ceea ce trăim, învățând mai ușor din greșeli. Poate. Dar, din păcate repetăm aceleași greșeli, pentru că avem speranța că la un moment dat se poate schimba ceva, dar nu se schimbă.

Vă mulțumesc celor care mă acceptați așa cum sunt.

Vă cer îngăduință celor care nu înțelegeți de ce sunt așa.

Viața merge mai departe!